CfP: History of Communism in Europe, no. 8/ 2017 – The Other Half of Communism: Women’s Outlook

 

History of Communism in Europe, no. 8/ 2017

The Other Half of Communism: Women’s Outlook

This call for papers seeks contributors for the eighth issue of the scientific journal History of Communism in Europe, no. 8/2017: The Other Half of Communism: Women’s Outlook on the gendered histories of European communisms. This issue looks to include the most recent scholarship on women and their intricate relations with the Communist parties in Europe, during the XX century. While including the valuable scholarship on “exceptional” personalities such as Alexandra Kollontai, Inessa Armand or Dolores Ibarruri, this issue aims to explore the voices of women that by political choice or simply historical tournaments found themselves as both objects and subjects of the Communist parties. The political evolution of Europe through the century, the existence of USSR and the national branches affiliated (some of them: outlawed by the authorities) to the Third Communist International, and later of an Eastern Bloc, determined completely different experiences, forms of activism and sociability. This issue of History of Communism in Europe aims to follow the relation between Communism and women before and after the Second World War, on the both sides of the Iron Curtain.

poum-girl
Marina Ginesta, a 17-year-old communist militant, overlooking Barcelona during the Spanish Civil War. [1936]

Contributions may focus on one country or may have a broader/transnational comparative scope, but all proposals should deal with how women negotiated their relation with the Communist parties, reacted to politics and state interests and understood to challenge these policies, rather than just embracing an allegedly passive attitude, as the Cold War studies used to depict it. We are particularly interested in covering the entire time frame specific to the evolution of Communist parties in Europe and the region under consideration. We strongly encourage contributions that cut across traditional periodization, deconstruct state-centric narratives, and question well established lieux communs, such as the impenetrability of the Iron Curtain, or the strictly decorative role of the Women International Democratic Federation (WIDF) – the international Communist women movement.

We welcome contributions from different fields of research: history, political science, philosophy, sociology, gender studies or any other related areas of interest, addressed from an interdisciplinary perspective.

Topics may address (but are not limited to) the following aspects:

  • Communist ideology and women in society – practice and discourse
  • Collective and/or individual biographies
  • State intrusion and the body politics
  • Empowerment and disempowerment
  • Women organizations – national and international: programs, attributions, activities, relations between the organizations and/or between the organizations and the states;
  • Labor, new jobs, women in industry; women in Academia, women in Politics etc.
  • Dissent and/or collaboration in totalitarian regimes of the XX century Europe;
  • State feminism
  • Socialist feminists
  • Women in the opposition movements: partisans and anti-communist resistance
  • European Communist women organizations and the Global South
  • Women and Eurocommunism

Contributors are kindly asked to write abstracts (English or French) that do not exceed 500 words.

Deadline: 1st of March 2017.

You may submit your proposals at: hce8@iiccmer.ro, dalia.bathory@gmail.com.

Selected authors will be notified by the 10th of March 2017.

The deadline for the final draft of the paper is the 15th of June 2017.

***

The editorial team of History of Communism in Europe announces the theme for the 9th issue in 2018: Transnational Biographies. The call for papers will be released in December 2017.

***

The academic journal History of Communism in Europe is edited by The Institute for the Investigation of the Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile. It is a journal open to all inquiries that have the objectivity, complexity and sophistication required by any research on the issue of communism, as well as on the different aspects of totalitarianisms of the 20th Century Europe. These scholarly investigations must remain an interdisciplinary enterprise, in which raw data and refined concepts help us understand the subtle dynamics of any given phenomenon.

 

CfP: Istoria socială a comunismului românesc. Surse, metodologii, abordări, perspective

CALL for PAPERS

Istoria socială a comunismului românesc. Surse, metodologii, abordări, perspective

Cluj-Napoca, 4-5 mai 2017

Vaslui, ani 70 Sursă foto: Vasluiul Comunist
Vaslui, anii 70
Sursă foto: Vasluiul Comunist

 

Organizator:

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Parteneri:

Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”

Centrul de Studiere a Populației, Universitatea „Babeș-Bolyai”

 

În ciuda unei abundențe editoriale, vizibilă în ultimele aproape trei decenii, spațiul istoriografic românesc a rămas totuși prea puțin deschis către cercetările care abordează istoria recentă în general, și cea a regimului comunist în mod special, din perspectiva socialului – de jos în sus, aducând în discuție individul, anonimul istoriei, și depășind paradigma holistică a unei societăți monolitice, imobile și incapabile de a reacționa în fața unui regim care era capabil să controleze totul. Tot așa, de-a lungul ultimelor (aproape) trei decenii, istoriografia românească a părut ancorată într-un tip de discurs, destul de liniar și adesea lipsit de analize dincolo de structurile politice, care a subliniat cu tușe stridente latura represivă a totalitarismului comunist – un demers a cărui justificare și/sau necesitate nu poate fi nici negată, nici ignorată. Ceea ce nu înseamnă că nu poate fi și dublată, completată și întregită de demersuri, cercetări și abordări noi care propun lărgirea câmpului de analiză al istoricului și reorientarea către o istorie la firul ierbii, și care presupun nuanțări și modificări ale discursului istoriografic, necesitatea recursului la noi tipuri de surse, cât și inovații din punct de vedere metodologic.

În ultima vreme însă, istoriografia românească a căutat să depășească abordările tradiționale, propunând deschiderea unor câmpuri de cercetare deloc sau prea puțin studiate. Astfel, au apărut din ce în ce mai multe proiecte de cercetare care vizează lărgirea discuțiilor și  a dezbaterilor referitoare la trecutul comunist al României, prin studii de caz asupra unor teme/subiecte care readuc în atenție socialul în general, și individul și/sau comunitatea particular, dar și relațiile care apar din interacțiunea dintre aceștia și regim/puterea politică. Aceste demersuri au în vedere transformările și reconfigurările masive pe care le înregistrează societatea românească postbelică, în urma proceselor de industrializare și urbanizare, a „cruciadelor” împotriva zonelor rurale, proceselor de migrație internă, restructurărilor sistemelor de învățământ și culturale. Toate aceste procese/evoluții/prefaceri au provocat mutații semnificative la nivel societal și au dus la apariția unor noi categorii sociale, dar și la apariția și dezvoltarea unor noi tipuri de relații interumane. Tot așa, au influențat și dat naștere sau sens altor procese/evoluții importante, referitoare la transformările socio-economice ale spațiilor rurale și urbane, dezvoltării urbane (din punct de vedere social, economic, edilitar), interacțiunii dintre rural și urban. Aceste subiecte sunt importante întrucât ele reprezintă teme care ne pot edifica atât asupra dimensiunilor procesului de modernizare socială imaginat de regimul comunist, cât și asupra rezultatelor efective înregistrate la nivel local.

Conferința Istoria socială a comunismului românesc. Surse, metodologii, abordări, perspective are în vedere abordări multi- și inter-disciplinare ale unor teme care au legătură cu dimensiunea socială a comunismului românesc, încurajând contribuțiile din sfera a cât mai multor științe sociale: istorie, sociologie, psihologie, antropologie, demografie, științe politice, geografie, economie, ș.a.

O direcție importantă asupra căreia am dori să insistăm se referă la sursele care pot sta la baza cercetărilor și analizelor referitoare la istoria socială a comunismului românesc. În genere, dezbaterile în această problemă sunt tranșate în mod superficial prin respingerea și/sau infirmarea validității oricărei date statistice emisă de o instituție a regimului comunist. Alte tematici importante, pe care le avem în vedere – fără a limita însă deschiderea organizatorilor către alte propuneri:

  • procesul de industrializare postbelic
  • urbanizarea: evoluția și dezvoltarea spațiilor urbane
  • transformările socio-economice ale lumii rurale
  • consum, penurie, calitatea vieții, alimentație
  • mobilitatea socială a populației
  • demografie (nupțialitate, natalitate, mortalitate, spor natural)
  • studii de gen
  • munca – productivitatea muncii, mobilitatea forței de muncă
  • igienă, standard de viață, morbiditate

 

Așteptăm contribuții sub forma unor propuneri individuale sau colective (secțiuni tematice cu trei-patru prezentări) până în data de 5 martie 2017.

Propunerile trebuie să conțină un rezumat de maximum 300 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu. Acestea trebuie trimise către organizatorii conferinței: Ștefan BOSOMITU (stefan.bosomitu@iiccmer.ro) și Luciana JINGA (luciana.jinga@iiccmer.ro).

Confirmarea rezultatelor, în urma selecției materialelor primite, se va face până în data de 13 martie 2017.

Organizatorii conferinței au în vedere și publicarea unui volum (la o editură prestigioasă din România) care să cuprindă contribuțiile importante prezentate în cadrul conferinței.

 

Organizatorii vor acoperi costurile de cazare și masă ale participanților de-a lungul conferinței. La cerere, există posibilitatea decontării și a cheltuielilor de transport (tren, autocar, microbuz, autoturism).