Cum a ratat orașul Sibiu „șansa” de a purta numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1953)

Mai 1953. Partidul Muncitoresc din România sărbătorește 32 de primăveri. Un grup de muncitori de la Uzinele „Independența” din Sibiu au năstrușnica idee de a cere Comitetului Central al PMR ca denumirea orașului lor să fie schimbată:

DSC_0038

Către

Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român,

BUCUREȘTI,

Un grup de muncitori de la Uzinele Independența Sibiu propun ca în cinstea celei de-a 32-a aniversare a Partidului, Orașul Sibiu să ia denumirea de orașul Gheorghe Gheorghiu Dej, în semn al dragostei ce îl poartă muncitorii Uzinei noastre.

TRĂIASCĂ PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN ÎN FRUNTE CU IUBITUL NOSTRU CONDUCĂTOR GHEORGHE GHEORGHIU DEJ !

[urmează aproximativ 20 de semnături indescifrabile]”.

Scrisoarea muncitorilor sibieni ajunge în redacția cotidianului „Scânteia”, care o redirecționează către Cancelaria Secretariatului Comitetului Central al PMR în data de 13 mai 1953.

DSC_0037

Puși în fața unei situații pe care nu prea știau cum să o gestioneze, membrii Secretariatului CC al PMR (Iosif Chișinevschi, Alexandru Moghioroș, Gheorghe Apostol și Miron Constantinescu) aprobă (în principiu) propunerea bravilor muncitori sibieni. Povestea se încheie însă prin intervenția lui Gheorghiu-Dej, care consemnează pe minusculul înscris următoarele:

DSC_0036

Nu sunt de acord. Să li se recomande tov. ca în cinstea P[artid]ului să obțină mari și concrete succese în munca lor

ss. Gh. Gheorghiu-Dej (indescifrabil)