Apariţie editorială – Manuela Marin, Între prezent și trecut: cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și opinia publică românească, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014

Îmi face plăcere să semnalez şi mă bucură apariţia volumului  Între prezent și trecut: cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și opinia publică românească, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014, al Manuelei Marin.

Manuela Marin coperta

Subiectul volumului îl constituie identificarea modalităţilor de raportare a populaţiei faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu în perioada de dinainte demomentul decembrie 1989. Analiza surselor avute în vedere a permis identificarea unei diversităţi de puncte de vedere ale cetăţenilor români pe marginea conţinutului tematic al reprezentărilor omagiale ale conducătorului lor. Aceste opinii personale erau exprimate fie prin intermediul diferitelor forme ale comunicării verbale (conversaţii sau discuţii, bancuri politice, proferarea de expresii injurioase) şi scrise (telegrame, scrisori, inscripţii, manifeste), fie prin iniţierea şi implicarea indivizilor în executarea unor acţiuni cu potenţial contestator (ca de exemplu, redactarea şi răspândirea de manifeste, realizarea unor inscripţii, ascultarea posturilor de radio străine).

 

CUPRINS

Cuvânt înainte 7

Introducere 11

Mulţumiri 29

PARTEA I

SETAREA CULTULUI PERSONALITĂȚII ȘI FORMELE SALE CONDIȚIONATE DE MANIFESTARE

Capitolul 1. Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu – perspectivă generală 33

1. Definiţia cultului personalităţii 34

2. Mecanisme constitutive ale cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu 35

3. Apariţia cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu 38

4. Instituţionalizarea cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu 40

5. Reprezentările omagiale ale lui Nicolae Ceauşescu 48

5.1. Nicolae Ceauşescu – Tânărul revoluţionar 48

5.2. Nicolae Ceauşescu – Arhitectul României moderne 50

5.3. Nicolae Ceauşescu – Campion/Erou al păcii mondiale 52

5.4. Nicolae Ceauşescu – Garant al independenţei şi unităţii naţionale 55

6. Canale de difuzare a cultului personalităţii 59

7. Concluzii 63

PARTEA II

ADEZIUNE ŞI CONSENS

Capitolul 2. „Conducătorului iubit”. Consens şi adeziune în corespondenţa adresată lui Nicolae Ceauşescu 67

1. Introducere 67

2. Tânărul revoluţionar Nicolae Ceauşescu 73

3. Nicolae Ceauşescu‑Arhitect al României moderne 78

4. Nicolae Ceauşescu – Campion/Erou al păcii mondiale 107

5. Nicolae Ceauşescu – Garant al independenţei şi unităţii naţionale 115

6. Concluzii 122

PARTEA III

REZISTENŢA COTIDIANĂ

Capitolul 3. Rezistenţa cotidiană faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu 127

1. Definiţia rezistenţei. Consideraţii istoriografice 128

2. Subiect, metodologie 142

3. Forme ale rezistenţei cotidiene faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu 153

3.1 Discuţiile sau comentariile pe teme politice 155

3.2. Acţiuni individuale sau colective îndreptate împotriva unor imagini care‑l reprezentau pe Nicolae Ceauşescu 168

3.3. Refuzul de a participa la acţiunile organizate de partid 170

3.4. „Înscrisurile cu conţinut duşmănos” 173

3.4.1. Scrisori 174

3.4.2. Fiţuici sau foi volante 176

3.4.3. Inscripţii 179

3.4.4. Creaţii literare 180

3.5. Bancurile de factură politică 181

4. Concluzii 209

Capitolul 4. Ascultând Radio Europa Liberă 210

1. Radio Europa Liberă şi propaganda culturală a Războiului Rece 211

2. Radio Europa Liberă şi rezistenţa cotidiană 214

3. Radio Europa Liberă şi Securitatea 217

4. Sondajele de audienţă 219

5. Scrisorile către Radio Europa Liberă 235

6. Emisiunile Radio Europa Liberă 265

7. Concluzii 299

Capitolul 5. Concluzii 301

Bibliografie 313

Anexe 325

Listă de abrevieri 359

Volumul e proaspăt ieşit din tipografie şi va fi disponibil curând pe site-ul Editurii Mega: http://edituramega.ro/

Costică Acsinte – povestea băieţelului care a vrut să fie pilot de avion

Anul nou la Slobozia
Anul Nou 1944 la Slobozia. Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu

La puţin peste o sută de kilometri de Bucureşti dai peste un fost târg de provincie – Slobozia, astăzi municipiu şi reşedinţă a judeţului Ialomiţa. Destui sunt – chiar şi dintre locuitori oraşului – cei care spun că la Slobozia nu se întâmplă nimic. Vrând parcă să spulbere aceste prejudecăţi, o mână de oameni răbdători şi inimoşi trudesc de câteva luni în încercarea lor de a salva prin digitizare o colecţie privată de fotografie. Colecţia Constantin „Costică” Acsinte.

Născut într-un sat din apropierea Sloboziei, Costică Acsinte a visat firesc către mai bine, lăsând în urmă sărăcia satului natal încă din adolescenţă. La Bucureşti devine fascinat de avioane, de piloţi şi de zbor. Îşi spune în sine că şi el va fi într-o zi unul dintre Icarii moderni. Urmează cursurile Şcolii de pilotaj de la Cotroceni, însă nu obţine o licenţă de zbor.

La săniuş. Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu
La săniuş. Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu

Suprins de tăvălugul Marelui Război, pleacă pe front ca voluntar. Rămâne aproape de visul său, developând fotografiile aeriene realizate de piloţi şi observatorii de zbor. Curând, avea să se apuce şi el de fotografie. O artă care avea să îl abată de la visul său. Pe front, Costică Acsinte e atent la detalii. Imortalizează oameni, locuri, clădiri şi clipe. Din clişeele păstrate cu grijă într-un album, nu lipsesc protagoniştii istoriei mari – Familia Regală a României (Regele Ferdinand, Regina Maria, Prinţul Carol) sau şeful misiunii militare franceze în România, gen. Henri Mathias Berthelot. Însă cele mai multe imagini redau cotidianul din spatele frontului sau rănile adânci pe care conflagraţia le săpa în suflete şi locuri.

După război, visul său de a deveni pilot nu-l mai obseda. Fusese vrăjit de fotografie. În anii 1920 e mai mult la Bucureşti, unde lucrează ca ucenic într-un atelier de fotografie. În 1930 îşi deschide propriul său atelier, la Slobozia – Foto Splendid C. Acsinte. Vreme de trei decenii, Costică Acsinte a imortalizat clipe din istoria măruntă a târgului său provincial – oameni, ipostaze, obiceiuri, locuri, clădiri sau monumente. Mergea adesea şi în localităţile din judeţ, căutând cu răbdare prilejuri şi conjuncturi ce meritau a fi consemnate pe plăcuţele sale de sticlă.

Modă şi ultimele ştiri (1940) Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu
Modă şi ultimele ştiri (1940) Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu

După moartea lui Costică Acsinte (1984), familia a donat Muzeului Judeţean Ialomiţa arhiva de plăcuţe cu negative pe care acesta le păstrase cu oarece grijă. O colecţie ce însumează aproximativ cinci mii de piese.

Au trebuit să mai treacă alţi aproape treizeci de ani până când o mână de oameni s-au decis să salveze această măruntă bucată a istoriei noastre. Începând din luna noiembrie 2013, Cezar Popescu recuperează cu grijă şi răbdare fiecare fărâmă de istorie aşa cum a fost ea surprinsă de Costică Acsinte. Procedeul de digitizare e dificil şi anevoios. Necesită calm şi pacienţă. Până în momentul în care scriu aceste rânduri, arhiva electronică a proiectului consemnează 1740 de fotografii salvate.

Muncitori de la Malaxa în "turneu" la Slobozia. Brigada "23 august". Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu
Muncitori de la Malaxa în “turneu” la Slobozia. Brigada “23 august”. Sursă foto: colectiacosticaacsinte.eu

Luni după-amiază (31 martie 2013), Cezar Popescu şi Ioan Cernău – muzeograf la Muzeul Judeţean Ialomiţa, au acceptat  invitaţia Asociaţiei Române de Istorie Socială (ARIS) şi a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti  de a participa la dezbaterea „Martor la mai multe sfârşituri de lume. Colecţia Costică Acsinte, sursă pentru o istorie socială a secolului al XX-lea”.

Întâlnirea, moderată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu – decanul Facultăţii de Istorie, nu s-a desfăşurat în (nu tocmai) buna tradiţia a poveştilor de acest gen, ce sfârşesc prin a fi înecate în formalism şi solemnitate. A fost mai degrabă un workshop interactiv şi foarte deschis, în cadrul căruia s-a discutat despre importanţa unei astfel de colecţii pentru istoria socială – a familiei, a copilăriei, a femeilor, a cotidianului – sau despre dificultăţile inerente unui astfel de proiect – îndeosebi cele materiale, proiectul de digitizare nefiind finanţat de către autorităţi.

Tot în cadrul întâlnirii de luni după-amiază, publicului prezent la eveniment i-au fost prezentate câteva zeci de imagini dintre cele deja digitizate, toate disponibile online la adresa: http://colectiacosticaacsinte.eu/ şi: https://www.flickr.com/photos/costicaacsinte/ .

Pentru cei care vor să sprijine eforturile de recuperare şi salvare a Colecţiei Costică Acsinte, există o pagină de fundraising: aici.