30 decembrie 1947 – Regele a abdicat … trăiască Republica

Plecat în noiembrie 1947 la Londra – unde a luat parte la nunta prinţesei Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a) – Majestatea Sa Regele Mihai I al României a ales să revină la Bucureşti. În ciuda sfaturilor pe care le primise chiar la Londra. Şi spre stupefacţia comuniştilor de la Bucureşti, care l-au primit rece la întoarcere.

Convinşi în acel moment că Regele nu avea de gând să „renunţe” la tron de bunăvoie, liderii PCR au decis să treacă la planul de rezervă. O opţiune pe care au pus-o în aplicare o lună mai târziu, în ajunul Ajunului Anului Nou. Nu a durat foarte mult. Comuniştii se pregătiseră temeinic, nelăsând nicio opţiune tânărului Rege. Cinic, Petru Groza avea să îi fluture în faţă Regelui şi un pistolet, amintindu-i de povestea din „fierbintele” august 1944. „Ultimul burghez” îl informa pe Majestatea Sa că accesoriul era „o măsură de precauţie” – se pare că Groza nu vroia să sfârşească şi el ca Antonescu.

Ultimul obstacol fusese depăşit. În după amiaza aceleiaşi zile fatidice de 30 decembrie 1947, se reunea, într-o sesiune extraordinară, Parlamentul unicameral al Regatului României, care lua act de abdicarea M. S. Regele şi vota în unanimitate proclamarea Republicii Populare Române. În acea după-amiază geroasă se sfârşea o epocă şi debuta o alta, a „democraţiei populare”.

Scânteia_frontispiciu

În numărul special de Anul Nou, pe frontispiciul Scânteii tronau aceste două informaţii care vor fi căzut ca un trăznet asupra societăţii româneşti. Tot pe prima pagină a ziarului era reprodus în facsimil şi actul de abdicare al MS Regele Mihai I al României, şi erau prezentate şi noile organe de conducere ale Republicii – în fruntea căruia era instalat un Prezidiu din care făceau parte: C. I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Ştefan Voitec, Gh. C. Stere şi Ion Niculi. Acest organ de conducere provizoriu urma să reprezinte puterea executivă în cadrul Republicii până la intrarea în vigoare a noii Constituţii.

Act abdicare

RPR

Pentru Mihai I a urmat un exil de aproape jumătate de veac. Nici după 1989 nu i s-a permis să revină în ţară. Abia în 1992 va reveni pentru o scurtă vizită la Putna şi Bucureşti, unde a fost primit cu multă simpatie de către populaţie. Se spune că peste 1 milion de persoane au ieşit atunci în stradă pentru a-l saluta pe Majestatea Sa.

Advertisements

Archiva Moldaviae – nr. II(2010), III (2011) şi IV(2014)

Cover

ANUNȚ

Au apărut volumele II/2010, III/2011 și IV/2012 ale revistei Archiva Moldaviae

Avem deosebita plăcere de a vă anunța că au apărut volumele II/2010, III/2011 și IV/2012 ale revistei Archiva Moldaviae. Publicate sub egida Societății de Studii Istorice din România (SSIR), cele trei numere ale revistei reunesc materiale diverse: studii de istorie, prezentări de fonduri arhivistice, istoria arhivelor, documente inedite, din arhive publice sau private, din România și din străinătate, istorie orală, dezbateri, recenzii, note bibliografice, prezentări ale vieții ștințifice. Ele abordează o varietate de teme, din diverse epoci istorice, având legătură cu istoria Moldovei, a României și a spațiului central-est european. Autorii acestora (70 la număr) activează în universități, institute, arhive sau sunt cercetători neafiliați din România, Republica Moldova, Franța, Austria, Germania, Polonia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. În total, cele trei volume cuprind 1.500 de pagini distribuite astfel: II/2010 – 466 p.; III/2011 – 478 p.; IV/2012 – 546 p. Atașăm acestui mesaj sumarele volumelor amintite, listele autorilor etc.

Cu această ocazie, redacția Archiva Moldaviae lansează

Call for Papers

pentru volumele V/2013 și VI/2014

Deadline: 15 mai 2014

Archiva Moldoviae publică studii de istorie, documente, studii din domeniul știinţelor auxiliare ale istoriei (paleografie, diplomatică, genealogie, heraldică, sigilografie),descrieri de fonduri şi colecţii arhivistice deţinute de instituţii publice sau de persoane private, studii de arhivistică, istoria arhivelor, restitutio (introducerea în circuitul ştiinţific a unor materiale realizate de istorici, arhivişti etc. care, în urma dispariţiei autorilor, nu au mai apucat să vadă lumina tiparului), dezbateri (discuţii, polemici), recenzii şi note bibliografice, prezentări ale unor conferinţe, simpozioane, dezbateri, expoziţii etc. Materialele pot fi în limba română sau în limbi de circulație internațională. Revista foloseşte sistemul peer review pentru selecţia finală a materialelor publicabile. La finalul fiecărui număr al revistei (dar și în anexa care însoțește acest mesaj) se află regulile editoriale ale revistei, în limbile română și engleză.

Materialele pot fi trimise în format electronic, pe adresa electronică amoldaviae@yahoo.com sau pe adresa Str. Nicolae Gane, nr. 25, Corp C, ap. 18, cod poştal 700110, mun. Iaşi, jud. Iaşi, România, cu precizarea: pentru redacţia Archiva Moldaviae.

                                                                       Echipa editorială Archiva Moldaviae

 

ANOUNCEMENT

The publication of volumes II/201, III/2011, and IV/2012 of

Archiva Moldaviae

We are delighted to inform you that Archiva Moldaviae has published volumes II/2010, III/2011 and IV/2012. Published under the auspices of Romania’s Historical Studies Society, the volumes gather various materials, such as historical studies, overview of archival fonds, archival histories, unique documents from public or private archives from Romania or from other countries, oral histories, debates, bibliographical notes, and announcements in our field. A variety of themes are treated that range from different historical periods connected to the histories of Moldavia, Romania, and Central and Eastern Europe. The 70 authors who appear in these volumes are active members in universities, research institutes, archives, or are unaffiliated researchers from Romania, Republic of Moldova, France, Austria, Germany, Poland, Great Britain, and the United States of America. Together, these three volumes contain 1,500 pages, according to the following distribution: vol. II/2010 has 466 pages; vol. III/2011 with 478 pages, and vol. IV/2012 with 546 pages. Attached to this message are the summaries of the volumes mentioned above.

Below you will find a new call for papers for Archiva Moldaviae’s volumes V/2013 and VI/2014.

Call for Papers

For volumes V/2013 and VI/2014

 Deadline: May 15, 2014

Archiva Moldoviae publishes historical studies, documents, works in sciences auxiliary to the historical field (paleography, diplomacy, genealogical studies, heraldry, sigillography), descriptions of archival fonds and collections held by public institutions or private persons, archival studies, history of archives, restitution (introducingmaterials produced by historians or archivists that were not published during the authors’ lifetime), debates (discussions, polemics, according to academic rules), reviews and bibliographic notes, exhibitions, and etc. Articles can be submitted in Romanian or other languages of international currency (English, French, German). A peer-review system will be used to select articles for publication. The editors’ rules regarding publication in this journal can be found in Romanian and English at the end of each issue, as well as in the annexed attached to this document.

Materials can be sent electronically at amoldaviae@yahoo.com or mailed to: Str. Nicolae Gane, Nr. 25, Corp C, Ap. 18, 700110, Iaşi, jud. Iaşi, România, indicatingArchiva Moldoviae in the headline.

Editorial Team Archiva Moldoviae

Mai jos, puteţi accesa Cuprinsul celor trei numere:

Archiva Moldaviae_II-2010_promo

Archiva Moldaviae_III-2011_promo

Archiva Moldaviae_IV-2012_promo

Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică

Povestea prizonierilor de război români capturaţi de Armata Roşie de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un subiect tabu de-a lungul regimului comunist. Nici după 1989 nu s-a discutat mai intens despre acest subiect. Desigur, inaccesibilitatea arhivelor va fi fost un factor important al acestei stări de fapt. În fine, dincolo de chestiunile tehnice, mă întreb oare câtă lume ştie că pe Frontul de Est au „dispărut” peste 300.000 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi ai armatei române. Şi, mergând mai departe, trebuie să mă întreb oare câtă lume ştie că în data de 28 aprilie 1956, autorităţile sovietice consemnau faptul că 10 prizonieri de război români (dintre care 3 ofiţeri) se aflau încă în detenţie în Uniunea Sovietică (!). La peste 10 ani de la terminarea războiului.

scan 047A apărut de curând, sub egida Institutului Diplomatic Român, un volum de documente care face puţină lumină în jurul acestui subiect. Editată de un colectiv aflat sub coordonarea lui Vitalie Văratic, lucrarea Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956 (Monitorul Oficial, Bucureşti, 2013) m-a surprins plăcut. O dată, pentru că subiectul e inedit, fiind, aşa cum am mai spus, puţin cunoscut chiar şi de către profesioniştii disciplinei. A doua oară, pentru că documentele cuprinse în volum (majoritatea inedite) sunt editate conform normelor ştiinţifice – foarte multe trimiteri şi precizări, numeroase referinţe.

Volumul însumează 270 de documente ce provin din arhive ruseşti: Arhiva Militară de Stat Rusă, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse şi Arhiva Rusă de Stat pentru Istorie Social-Politică. Documentele conţin informaţii referitoare la: evoluţia instituţională a Direcţiei generale pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate din cadrul NKVD/MVD a URSS – organism care a gestionat problema prizonierilor de război în intervalul 1939-1956; punctele de primire a prizonierilor şi lagărele din spatele frontului unde aceştia erau internaţi; condiţiile de detenţie din lagăre; folosirea prizonierilor în diferite activităţi de muncă; programele de reeducare politică a prizonierilor; organizarea şi desfăşurarea procesului de repatriere. (Laurenţiu Constantiniu, Notă asupra ediţiei, pp. VII-IX)

Nu lipsesc detalii ample legate de activitatea comuniştilor români care şi-au petrecut anii războiului la Moscova – implicându-se activ în procesul de „reeducare politică” a prizonierilor români, activitate ce a dus la formarea Diviziilor „Tudor Vladimirescu” şi „Horea, Cloşca şi Crişan”.